Pentru cei care mă cunosc nu este niciun secret faptul că nu sunt cel mai evalvios dintre români. Fără a fi însă complet materialist sau lipsit de trăiri spirituale, convingerea mea este că mersul la biserică nu te face un bun creștin tot așa cum mersul la un service auto nu te face automobil. Ca simplu cititor de Biblie care a beneficiat de educație religioasă în școală, mi se pare că astăzi manifestarea exterioară a credinței înseamnă prea mult ritual și prea puțin spiritual. Iar ca om de formație laică și fără opinii preconcepute îmi displace fundamentalismul pe care adeseori îl îmbrățișează BOR. Așadar, recunosc că nu prea sunt dus la biserică – nici la propriu, nici la figurat.

Schitul Sf. Nicolae

Și totuși, un lăcaș de cult pe care îl vizitez ori de câte ori trec prin apropiere, ba chiar planificând de la bun început vizita, este Schitul Tăriceni din comuna Frăsinet. La traseele cicloturistice de o zi pe care le fac de doi ani prin zona rurală a județului Călărași, bisericile îmi sunt de regulă puncte de reper, dar Schitul Sf. Nicolae de la Tăriceni este deosebit de prețios pentru mine. Prin vara anului 2010, la prima tură în jurul Iezerului Mostiștea, m-am mulțumit să-l fotografiez de departe, de pe drumul impecabil asfaltat în 2006 pe bani europeni. La următoarea mi-am luat inima în dinți și am urcat pe poteca de pământ ce duce spre turla care domină priveliștea peste marginea de nord a bălții. Și ce peisaj natural superb poți să vezi de acolo! Dar motivul pentru care schitul a devenit pentru mine haltă obligatorie în cele deja vreo duzină de ture pe care le-am făcut în jurul Mostiștei (în ambele sensuri și cu variații de traseu) este că în grădină are o cișmea unde mă răcoresc și pot să-mi împrospătez rezerva de apă de băut. Este tot ce-mi doresc.

Tratez cu respect orice loc de cult la care opresc în călătoriile mele cu bicicleta. Sunt o prezență discretă, nu-mi dau jos tricoul să mă aerisesc, ci mă așez afară pe o bancă să mă relaxez câteva minute, fac niște poze și plec mai departe fără să-mi ceară nimeni socoteală. Perfect!

Biserica Sf. Dumitru din Mânăstirea, jud. Călăraşi

De la celebra biserică medievală fortificată din Prejmer, pe lângă care am trecut la tura din jud. Brașov, până la Geamia din Murfatlar de unde am plecat toamna trecută în tura pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, am întâlnit și fotografiat în drumul meu o serie de așezări religioase cu o istorie lungă și interesantă. Între ele și Biserica Sf. Dumitru, din comuna Mânăstirea (jud. Călărași), un edificiu remarcabil de vechi, construit în jur de 1660. Cu toate aceste informații și poze am decis să contribui ca voluntar la www.biserici.org – un index al lăcașelor de cult din România, dedicat tuturor religiilor și confesiunilor. Persoanei care a lansat în 2005 acest website, domnul Alexandru Losonczy din Iași, i-a venit ideea cutreierând ţara pe bicicletă în anii ’70 așa că am simțit imediat o anumită empatie față de acest proiect. Cert este că mica (deocamdată) mea contribuție în fotografii de amator a fost bine primită și astfel am satisfacția sufletească de a fi îmbogățit baza de date a bisericilor din România.

În 2012 mi-am propus să ratez cât mai puține în călătoriile mele și poate chiar o tură specială între mânăstirile din jurul Bucureștiului, poate și din jud. Prahova – având promisiuni în acest sens din partea prietenilor de la cicloturistica.ro. Să mai spună cineva pe urmă că nu sunt dus la biserică!🙂