După ce în urmă cu două săptămâni am făcut mai întâi o tură prin județul Vâlcea care a semănat mai mult cu un antrenament de șosea și apoi un weekend mai târziu o ieșire prin județul Argeș redusă din cauza vântului și frigului, tot în Călărași am făcut prima tură în regim de cicloturism pe anul acesta.

Pasiunea pentru istoria veche m-a determinat să vizitez cel mai evident sit arheologic al județului Călărași, unul pe care să-l nimeresc ușor chiar și fără indicatoare ori marcaje rutiere, așa cum s-a și dovedit. Astfel, am plecat către locul numit Măgura Fundeanca, o movilă imensă de pământ care în „Epoca Pietrei” era locuită de oamenii preistorici.

Ca întotdeauna, am plecat la drum pe un MTB din localitatea Zimbru, pe un traseu de șosea care conform Bikemap numără 53 km dus-întors. Între două zile ploioase, am găsit răgazul unei ieșiri pe o vreme ideală pentru mersul pe bicicletă: 15ºC, temperatura la care nici nu transpiri. Vântul este o prezență nelipsită, dar cel puțin praful stătea cuminte pe câmp, mulțumită ploilor și umidității din aer.

În mare parte, traseul a fost comun cu cel al primei mele ture cicloturistice prin județul Călărași: Zimbru – Ulmeni, trecând prin localitățile Făurei, Ulmu, Boșneagu, Dorobanțu, și Mânăstirea, înainte de a ajunge în Chiselet, unde trebuia să găsesc un drum comunal, marcat pe harta rutieră, care să mă ducă până aproape de situl Măgura Fundeanca. Din păcate, niciun indicator nu te îndrumă, astfel că am rulat pe DN 31 până la ieșirea din localitate fără a găsi un drum care să se deosebească de ulițele obișnuite ale acestei comune atestate documentar la 1526, sub domnia lui Radu de la Afumați.

Movila din Chiselet, însă de partea "greșită" a canalului

Chiar în dreptul semnului rutier care marchează sfârșitul localității, am traversat șoseaua intrând pe un drumeag de căruțe care delimitează parcelele agricole din Chiselet. N-au trecut nici 500 de metri de când am apucat-o pe acest drum nepietruit când am zărit în depărtare silueta greu de ignorat a movilei de pământ care constituie situl arheologic pe care îl căutam. La mare depărtare, însă, căci depășisem cu mult intrarea către Măgura Fundenca. Am mers kilometri întregi de-a lungul canalului de irigații, având mereu în dreapta movila care mi se părea mult mai mare decât mi-o închipuisem din fotografii, până când am găsit un dig pe care am trasersat canalul către colina artificială situată la marginea drumului.

Arheologii numesc această formă de relief „tell”, iar movila Măgura Fundenca (sau Fundul Chiselet – deoarece seamănă cu această parte anatomică a omului) se află pe Lista Monumentelor Istorice din România. Poate nu surprinzător, movila a fost cercetată pentru prima oară în timpul Primului Război Mondial de arheologii germani și abia apoi a intrat în vizorul celor români. Obiectele găsite aici aparțin perioadei eneolitice (Cultura Gumelnița) și epocii bronzului, adică în urmă cu peste 5.000 de ani, când oamenii au ridicat această formă de relief care iese în evidență în zona de luncă a Dunării.

Bornă trigonometrică

Site-ul CIMEC o cotează ca fiind într-o stare de conservare bună și sunt chiar surprins de faptul că ridicătura de pământ nu a fost nivelată pe vremea comunismului, pentru ca terenul să fie exploatat de agricultura mecanizată a noii orânduiri. Este folosită totuși ca pășune pentru turmele de oi și vite, precum și ca punct de observație al păstorilor. Movila din Chiselet are o înălţime de 22 de metri faţă de nivelul mării, respectiv 6 metri față de câmpul din jur, iar în vârf există o bornă trigonometrică pe care scrie „DTM 1960”.

Vizuină de vulpe

Priveliștea de pe situl arheologic Măgura Fundeanca se întinde până spre Dunăre, aflată la doar câțiva km distanță, iar în direcția opusă se văd turlele celor două biserici din localitate. Dar nu numai animalele domestice se folosesc de această movilă, pentru că din loc în loc sunt săpate cel puțin 5 vizuini de vulpe, foarte probabil folosite recent, pe ninsorile abundente și gerul care s-au abătut iarna trecută pe aici.

La întoarcere mi-am dat seama care era cea mai scurtă cale de acces către Măgura Fundeanca, și anume ulița care coboară de la drumul național spre terenul de fotbal al comunei Chiselet. Data viitoare voi căuta drumul către rezervația naturală Pădurea Ciornuleasa.

Frumoasa biserică din comuna Ulmu

DN31 între Mânăstirea și Dorobanțu

Primăvară pe DJ 304 între Făurei și Chirnogi