portocala
Recunosc că multe alte sporturi se clasează în fața fotbalului în topul preferințelor mele, însă vâlva națională din jurul unui meci cu miză importantă nu are cum să nu mă antreneze și pe mine în febra microbistă. Mai ales când vine vorba despre echipa României, chiar dacă n-aș reuși să numesc mai mult de trei jucători titulari din actuala generație. Vezi prea bine că febra fotbalului i-a cuprins și pe bancherii de la City Insurance, dar păi pe mine, un tip care nu este deloc străin de practicarea unui sport, inclusiv baterea mingii pe maidan.

Echipa României înseamnă mai mult decât actualii componenți ai lotului sau decât antrenorul ei care poate să-ți placă sau nu. Și aici mă refer la orice sport practicat la nivel de primă reprezentativă a țării. Selecționata națională de fotbal este chiar mai mult decât un simbol, este o adevărată instituție care ne reprezintă imaginea pe plan internațional, vorbind despre România uneori mai eficient decât cel mai școlit ambasador. De-asta cred că poate ar fi mai potrivit ca echipa națională a României să fie o anexă a Ministerului de Externe decât să fie gestionată de Federația Română de Fotbal.

Lăsând politica la o parte, naționala României are luna aceasta două meciuri oficiale în preliminariile Cupei Mondiale 2014: cu Ungaria (22 martie), respectiv cu Olanda (26 martie), ambele în deplasare. La cel dintâi meci mă aștept ca o serie de chestiuni complet în afara fotbalului să țină capul de afiș al partidei, așa că nu am mari așteptări și nici vreo patimă deosebită să obținem un rezultat de senzație pe stadionul din Budapesta care poartă numele legendarului Ferenc Puskás. Echipa de azi a Ungariei este oricum doar o umbră a ceea ce a fost cândva. În schimb, naționala Olandei este din nou pe val: și-a câștigat toate cele 4 meciuri disputate până acum în preliminariile Cupe Mondiale 2014 (inclusiv cu România, pe Arena Națională din București) și este cotată pe locul 8 în lume în clasamentul FIFA.

Dacă este vreo echipă la care să ne raportăm ca stil de joc în Grupa D pe care naționala României o mai împarte, pe lângă Ungaria, și cu Turcia, Estonia și Andorra, aceea ar fi – de departe – Olanda, vicecampioana mondială din 2010 și marea favorită la calificarea directă la turneul final de la anul din Brazilia. Olanda care îl are pe Louis van Gaal pe banca tehnică și pe Wesley Sneijder, Robin van Persie sau Arjen Robben în teren. În fine, Olanda cea supranumită „Portocala Mecanică”, pe de-o parte prin prisma echipamentului tradițional de culoare portocalie, pe de altă parte grație jocului precis de pase, comparat de unii cu mecanismul unui ceas.

De aceea, mesajul meu către fotbaliștii naționalei tricolore este „Stoarceți Portocala!” pentru că ar fi o imensă realizare pentru actualul lot al României să învingă – bașca pe Amsterdam Arena – o mare echipă ca Olanda. Și ar fi cea mai bună dovadă că merităm să mai ajungem la un turneu final de Cupă Mondială, pentru că de ultima noastră participare (Franța 1998) abia dacă îmi mai aduc aminte. Prima și singura dată când am învins Olanda a fost în 2007, când i-am bătut cu 1-0 la Constanța (după un 0-0 la Rotterdam), într-un meci oficial din preliminariile Euro 2008.

Stoarceți Portocala, băieți!

PS: Puțină lume știe că selecționata Olandei a fost cândva antrenată de un român – Alexandru „Elek” Schwartz, timișoreanul care a pregătit “Portocala Mecanică” în perioada 1957–1964.