Ciclist drafting TIRAzi am văzut pe Gearographer acest filmuleț de 42 secunde cu un ciclist de șosea rulând „la plasă” în urma unui TIR pe o autostradă sau un soi de drum național modernizat fără bandă de urgență, undeva în Europa. Camionul are sticker de Lituania, dar tind să cred că scena a fost surprinsă prin Olanda.

Atât Gearographer cât și cei mai mulți dintre userii care comentează filmulețul pe Youtube sunt de părere că tipul pe bicicletă costumat în echipament Giant trebuie să fie cam nebun să ruleze în siajul TIR-ului, la peste 100 km/h. Părerea mea este că dacă n-ai făcut niciodată ceva asemănător atunci într-adevăr poate părea sinucidere curată ce face acest ciclist, dar în realitate nu este chiar așa.

Aproape toți „experții” care comentează filmulețul apreciază că în momentul în care șoferul frânează brusc, ciclistul s-ar izbi violent cu fața de partea din spate a TIR-ului, apoi ar fi lovit / călcat de primul vehicul din urma sa. Așa pare din fotoliu, însă realitatea dinamică de pe șosea, acolo unde guvernează legile fizicii și capacitatea omului de a le stăpâni, ar avea câteva obiecții la această teorie.

În primul rând, TIR-ul are o inerție mult mai mare decât o bicicletă de curse, ceea ce înseamnă că în momentul când șoferul ar pune frână și se vor aprinde stopurile roșii, viteza TIR-ului abia dacă scade în primele secunde. Pentru ciclistul care stă în plasa unui TIR, acele prime 5 secunde sunt cele mai importante, pentru că va frâna imediat ce vede că se aprind stopurile și pentru că frânele sale sunt mai eficiente decât ale unui TIR raportat la inerția pe care trebuie să o învingă, va reuși din primele clipe să pună mai multă distanță între el și TIR, apoi să iasă din siajul său către marginea din dreapta a șoselei, unde este ferit de traficul din spate.

Asta nu înseamnă că ești în afara oricărui pericol să rulezi pe cursieră în siajul TIR-ului cu 100 km/h, la circa un metru și jumătate de bara unui mastodont de 40 tone. În situația în care șoferul adoarme la volan și lovește din spate un alt TIR care rulează mai încet, atunci nici măcar nu se aprind lanternele roșii, iar scăderea vitezei este mai bruscă decât în cazul unei frâne normale. La fel și dacă se întâmplă o explozie de cauciuc, bucățile de pneu care se dezintegrează din cauza frecării la viteze mari putând să te secere ca un șrapnel. De asemenea, trebuie să ții cont că rulând cu bicicleta pe mijlocul unui TIR și fără a vedea în față, poți să dai într-o groapă care să te arunce din șa la mare viteză (poate că nu este cazul pe șosele în Olanda) sau poți să lovești carcasa (leșul) unui „roadkill”, un animal lovit anterior de traficul rutier, ori un PET aruncat de oamenii nesimțiți.

Eu personal am învățat să rulez la aspirație în spatele unui vehicul pe vremea când făceam ciclism de performanță la C.S. Olimpia București, iar antrenorul Radu Selejan ne lua uneori la un antrenament motorizat pe șoseaua care duce spre Oltenița. Conducând o Dacie 1300 break, el bloca hayonul în poziție deschisă, iar cei 7-8 tineri cicliști ai echipei se înghesuiau în spatele mașinii în timp ce rula constant cu circa 80 km/h. De atunci, chiar și la unele ture cicloturistice pe MTB am mers clandestin „la plasă” în urma unor tractoare, autobuze, TIR-uri și am făcut-o în relativă siguranță, fără însă a-mi face un obicei din această practică altminteri interzisă pe bună dreptate de legislația rutieră.

Nu recomand nimănui să facă în România aspirație în urma unui TIR la +100 km/h. Ca să faci acest lucru fie și la viteze mai mici, de exemplu la 60 km/h, trebuie să ai experiență să „citești” în timp real toate indiciile pe care ți le oferă drumul, contextul de trafic și comportamentul șoferilor. Nu în ultimul rând, să ai o bicicletă bine pusă la punct, în special cu frâne în care să ai încredere să-ți pui viața. Pentru că asta vei face dacă vrei să trăiești senzația vitezei pe seama unui vehicul motorizat.