Manastirea DerventPrima tură cicloturistică pe anul 2015 a avut ca punct central Mănăstirea Dervent, unde am petrecut două nopți. O cunoșteam fugitiv dintr-o vizită anterioară, în 2009, însă abia mai recent am citit pe un forum că oferă și cazare temporară călătorilor. Am accesat site-ul oficial www.dervent.ro și am găsit imediat un număr de telefon special pentru cazare. Mi-a răspuns un preot amabil, care m-a asigurat că mă primește la mănăstire după ce i-am spus că vin cu bicicleta dinspre Ostrov și vreau să parcurg un traseu prin zonă. Întrebându-l pragmatic despre cât costă cazarea și cele două mese pe zi pe care le oferă mănăstirea, părintele Atal mi-a spus că la Dervent nu există tarif și că oaspeții lasă doar opțional o mică sumă de bani la plecare. Chiar și bicicleta este cazată peste noapte într-un loc păzit.

Mănăstirea Dervent, oază de linişte în sud-vestul Dobrogei

Dervent este o oază de linişte în sud-vestul Dobrogei

O frumoasă întâmplare (sau poate că așa au fost lucrurile rânduite) a făcut să-l întâlnesc pe părintele Atal încă de la îmbarcarea pe bacul care ne-a trecut Dunărea de la Chiciu (jud. Călărași) pe malul constănțean, spre Ostrov. Un om cultivat și cunoscător al istoriei antice a Dobrogei, părintele care se ocupă de găzduirea călătorilor la Dervent mi-a povestit că este obișnuit de ani buni să primească cicloturiști la mănăstire. Dar că în larga lor majoritate nu sunt români, ci străini în special din Germania, Austria, Franța și Marea Britanie care fac Turul Dunării pe bicicletă. Sezonul lor începe din luna iunie, iar ultimii „rătăciți” ajung prin octombrie, înainte să se strice vremea. Deși am mai citit povești ale unor cicloturiști români cazați la Dervent, sunt foarte surprins de faptul că mai mult străinii descoperă pe două roți peisajele din această parte a României și se bucură de ospitalitatea monahală.

Așa îți apare Mănăstirea Dervent venind dinspre Ostrov

Așa îți apare Mănăstirea Dervent venind dinspre Ostrov

De la debarcarea în județul Constanța ai de străbătut un drum (DN3) de circa 19 km până la Dervent, pe un asfalt suficient de bun încât să fie practicabil cu orice tip de bicicletă, iar decorul natural este absolut minunat. Mănăstirea se află pe partea stângă, în sensul de mers dinspre Ostrov către litoral, și este un obiectiv imposibil de ratat, la jumătatea unui deal care domină două întinderi de apă de-o parte și de alta a drumului.

Chiar dacă nu ai în plan să înnoptezi la mănăstire, merită să oprești pentru a împrospăta rezervele de apă de la izvorul din incintă sau de la cel aflat la 300 metri și despre care se spune că ar avea proprietăți vindecătoare. În weekend-urile de vară se formează coadă la Izvorul Tămăduirii, motiv pentru care personal prefer vizitele în extra-sezon.

Mănăstirea care poartă hramul Sf. Paraschiva este situată în mijlocul acestui complex monahal, iar spațiile de cazare pentru turiști, pe două etaje, la fel și sala de mese de la parter, sunt în imediata apropiere a lăcașului de Reguli cazare Manastirea Derventcult de la Dervent. Ceea ce înseamnă că trebuie respectate unele reguli de conduită mănăstirești, pentru că nu este un hotel. Ca orice așezare călugărească, își rezervă dreptul de a-și selecta oaspeții pe criterii de moralitate creștină, aviz cuplurilor necăsătorite și celor mult prea petrecăreți.

Regulamentul de cazare este afișat pe partea interioară a ușii din fiecare dintre camere. În mare parte sunt reguli de bun simț care ar trebui respectate de toată lumea chiar și acasă. Cu toate că este menționată explicit obligația de a fi prezent de slujbe, în realitate este mai degrabă o recomandare, nu o constrângere.

Programul de masă este însă unul strict: micul dejun la ora 10:30 după slujba de dimineață, iar cina de la ora 18:00, înaintea slujbei de seară. Nimeni nu mănâncă până când părintele stareț nu dă binecuvântarea și începe o scurtă predică. Mâncarea este de post, dar în unele zile este servit pește sau smântână, brânză și lapte. Coliva este cea mai delicioasă pe care am mâncat-o vreodată.

Cămăruțele sunt asemenea unor chilii utilate spartan, cu minimum de mobilier: până la 4 paturi, o măsuță, un scaun, calorifer și o priză. Icoane pe pereți și un covor rustic pe podeaua din lemn. Totul

Confortul este bazat pe strictul necesar

Confort bazat pe strictul necesar

este simplu, dar funcțional și curat. Baia și grupul sanitar, separate pentru bărbați și femei, sunt la comun pe etaj. Nici vorbă de televizor sau telefon. Ar fi fost deplasat să întreb de wireless, așa încât presupun din oficiu că nu se numără printre dotări. În definitiv, la o mănăstire vii să cauți odihna și liniștea, nu agitația vieții cotidiene. Cert este că nu mi-a lipsit nimic în cele două zile (de marți seară până joi dimineață) petrecute aici.

A fost un privilegiu ca în ziua în care am ajuns la Dervent să fiu singurul care asistă la o slujbă de seară minunat oficiată de patru preoți. Părintele Atal mi-a permis amabil să rămân două nopți la mănăstire, în loc de una cât se obișnuiește, pentru ca în ziua de miercuri să pot parcuge încă un traseu cu bicicleta, până la Schitul Strunga. Per total a fost o experiență cu totul deosebită, o rupere din rutina zilnică, după care tânjeam de multă vreme.