Tag Archive: Lance Armstrong


Le Cyclisme En 1000 Photos Christophe PenotUna dintre cărțile despre sportul preferat care înnobilează biblioteca personală este „Le Cyclisme en 1000 photos”, o carte tipărită în 2000, având 127 de pagini în format mare și ilustrată cu mai mult de o mie de imagini. Am cumpărat-o acum 16 ani de la Librăria Noi, pe care eu o numesc Sala Dalles. La vremea respectivă m-a costat o grămadă de bani (595.000 lei vechi mai exact), dar astăzi nu regret nici măcar un sfanț cheltuit cu această carte.

Mi-am dorit cartea în primul rând pentru imaginile de arhivă, cu cicliști și biciclete din alte timpuri, dar de când am adus-o acasă o prețuiesc în special pentru textele scrise de Christophe Penot. Un veteran al jurnalismului sportiv din Franța zilelor noastre, Penot semna primul său articol în L’Équipe în 1980, la vârsta de 17 ani.

Spre deosebire de ziariștii și comentatorii români de ciclism, care văd biciclete doar la televizor și se documentează de pe Wikipedia, Christophe Penot respiră și trăiește ciclism de peste 40 de ani din viața sa. Iar pasiunea se simte la fiecare pagină; nu o pasiune fanatică pentru idoli sau nostalgică după vremurile trecute, ci o pasiune matură și obiectivă, prin prisma căreia reușește să puncteze detașat evoluția în timp a sportului cu pedale.

Cartea începe cu o binevenită istorie a bicicletei, de la inventarea unui cadru din lemn cu șa și cu două roți coliniare, de către baronul Drais von Sauerbronn în 1817, trecând în revistă îmbunătățirile aduse până când a luat forma și funcționalitatea vehiculului pe care azi l-am recunoaște ca fiind o bicicletă.

„Le Cyclisme en 1000 photos” este însă despre sportul pe două roți, despre competițiile și personajele care au creat faima acestei discipline olimpice. Ador lungile capitole despre Turul Franței, Turul Italiei, despre curse clasice ca Paris-Roubaix și competiții defuncte ca Bordeaux-Paris. Am aflat despre eroi mai puțin cunoscuți, precum Louison Bobet, sau despre ghinionul proverbial al lui Raymond Poulidor.

Întrucât cartea este actualizată până la sfârșitul sezonului competițional 1999, nu lipsește nici figura lui Lance Armstrong, un erou căzut în dizgrație. Deși centrată pe ciclismul de șosea, „Le Cyclisme en 1000 photos” tratează în final și alte specialități ale acestui sport, precum cursele de pistă (velodrom), ciclocros sau mountain-bike, dar și ciclismul feminin, toate fiind bogat ilustrate și explicate. Cinste autorului că a reușit să strângă între coperțile cartonate ale acestei cărți atâtea fotografii și informații cu care să te delectezi atunci când bicicleta se odihnește în șopron, așteptând să mai treacă ploaia.

Alte articole pe aceeași temă :
Biblioteca biciclistului: Cycling Anatomy

Cărți despre ciclism de la Okian
Biblioteca biciclistului: Complete Bike Book

Cycling AnatomySăptămâna trecută am primit prin curier de la Okian.ro o carte pe care mi-am dorit-o din curiozitate doar văzându-i pe net titlul și coperta: Cycling Anatomy.

Sunt cărți bune pe care atunci când îmi pică în mână le citesc dintr-o suflare, regret că se termină și apoi le așez într-un loc vizibil din bibliotecă, eventual le recitesc după ani.

Am citit „Cycling Anatomy” în mare viteză, ca pe toate cărțile fascinat, însă diferența este că nu va ajunge prea curând să stea în rafturile bibliotecii mele. Cred că, în viitorul previzibil, această carte va sta pe noptieră, pe birou și în rucsacul cu care merg la sală.

Este genul de carte care nu doar se citește și atât, ci se consultă permanent după ce o citești. Și am de gând să mă ghidez după ea în pregătirea pentru maratoane de MTB și orice se mai ivește în următorii doi ani.

„Cycling Anatomy” este apărută în 2009 sub semnătura lui Shannon Sovndal, un autor american cu nume norvegian și prenume irlandez, care la momentul apariției cărții era medicul echipei Garmin-Chipotle.

Așadar, pe lângă diplomele în medicină, tipul știe foarte multe despre ciclismul de performanță. De altfel, prefața cărții este semnată de un sportiv pe care Sovndal l-a antrenat: fostul ciclist profesionist Christian Vande Velde (retras în 2013), cândva domestique al lui Lance Armstrong la echipa US Postal.

Cartea este despre cum să te antrenezi pentru ciclism la sala de forță. Orice sportiv cu ambiții în sportul cu pedale știe că antrenamentul pe bicicletă nu este suficient ca să progreseze. Cel puțin în zilele nefavorabile antrenamentului de șosea (ploaie, vânt, caniculă, trafic intens, etc), ședințele de sală sunt indispensabile pentru a lucra țintit pe anumite grupe de mușchi, în alte condiții decât în șa.

Shannon OKIAN.roSovndal precizează de la bun început că natura antrenamentului de sală pentru ciclism este fundamental diferită de bodybuilding, așadar să nu-ți imaginezi că urmând programul de exerciții din carte vei ajunge să arăți ca Arnold Schwarzenegger pe bicicletă. Musculatura supradimensionată este un balast care te încetinește.

Însă am citit un lucru care m-a pus pe gânduri: sportivii care se limitează la mersul pe bicicletă prezintă un risc crescut de osteoporoză! Din cauză că natura cursivă a pedalării, non-impact la nivelul articulațiilor, pune foarte puțină presiune asupra oaselor, care în timp devin fragile.

Motiv pentru care Sovndal militează pentru antrenamentul cu greutăți la sală, care sporește mineralizarea oaselor, întărind structura osoasă. Nu doar câștigi forță și rezistență în șaua bicicletei, ci mai ales ai o serie de beneficii de sănătate pe termen lung. Apreciez foarte mult abordarea care pune accentul pe echilibru în antrenamentul de sală pentru ciclism, în special modul cum este demontat mitul conform căruia picioarele și fesierii sunt singurele grupe de mușchi cu adevărat importante în sportul pe două roți.

Shannon Sovndal - Cycling AnatomyCartea este structurată pe 9 capitole, începând cu cel care explică biomecanica din spatele mersului pe bicicletă și continuând cu fiecare grupă de mușchi, de la brațe, gât și umeri până la picioare. Concepția lui Sovndal este că nicio grupă de mușchi nu este mai importantă decât oricare alta.

Deci n-ar trebui să sari peste niciun capitol atunci când vrei să te antrenezi la sală „ca la carte”. Remarcabil de practic la Cycling Anatomy este că pe fiecare pagină de stânga este prezentat un exercițiu de fitness, iar pe pagina din dreapta îți arată beneficiile acelui exercițiu din perspectiva ciclistului, indicând mușchiul folosit în diferite momente ale cursei (de exemplu: sprint, cățărare, contratimp). Și ai 200 de pagini!

Nu pot trece totuși cu vederea un oarecare minus al acestei cărți: faptul că tratează exclusiv ciclismul de șosea – chiar dacă foarte detaliat – fără însă nicio referire la alte ramuri ale sportului cu pedale, precum ciclocros ori velodrom. Sau mountain-biking, fenomenul care care a prins foarte mult în România în ultimii ani. Oricum, stăpânind sutele de exerciții descrise medical și științific în această carte, vei ajunge la un nivel de expert la care deja intuiești ce îți mai lipsește din antrenamentul zilnic pentru MTB cross-country sau downhill.

Cycling Anatomy te convinge cu argumente riguroase că antrenamentul de sală este foarte util pentru ciclism și nu însemnă doar „a trage de fiare”. Ediția tipărită (engleză) costă 95,99 lei pe Okian.ro și îi merită cu prisosință! Cartea aceasta îți va schimba complet modul în care privești mersul pe bicicletă.

Alte articole pe aceeași temă :
Cărți despre ciclism de la Okian

Biblioteca biciclistului: „It’s all about the bike”

OKIAN.roInformația circulă liber pe Internet, dar este nefiltrată și adesea neverificată, ceea ce face ca mediul online să nu fie întotdeauna cea mai bună sursă. În schimb, o carte tipărită sau un eBook oferă ceva mai multă siguranță cititorului interesat de un domeniu anume. Ca biciclist de modă veche, am inclus secțiunea Lecturi pe blogul meu, pentru că îmi ocup o parte din timp cu cititul. În bibliotecă am cărți despre ciclism despre care am scris deja pe blog, dar am și un „wish list” de vreo duzină de cărți cu biciclete. Librăria online Okian.ro are o colecție de volume despre ciclism care numără circa 1000 de titluri în special în limba engleză, iar în cele ce urmează am făcut o mică selecție de cărți apărute recent care merită citite.

Cadel Evans Long Road to Paris The Long Road to Paris (127,99 lei)

– de Cadel Evans (apărută în 2011)

Ciclistul australian Cadel Evans a câștigat Turul Franței în 2011, după două ediții marcate de ghinion, la rândul lor precedate de alte două în care terminase cursa în poziția de „prim pierzător”. După victoria care i-a marcat cariera (Evans s-a retras din sportul profesionist în februarie 2015), rutierul de la Antipozi s-a apucat de scris, astfel că la finele lunii octombrie a anului 2011 a apărut în librării această autobiografie superb ilustrată cu fotografii dintre care unele publicate în premieră.

Între coperțile ei poți citi despre începuturile sale modeste ca sportiv amator, apoi gloria mondială ca mountain-biker și tranziția către ciclismul de șosea, încununată prin sosirea pe Champs-Élysées cu tricoul galben pe umeri, în solda echipei BMC. Totul povestit de protagonist. „The Long Road to Paris” este o carte foarte lăudată pe site-urile de profil.


 The Death of Marco PantaniThe Death of Marco Pantani (44,99 lei)

– de Matt Rendell (2007)

Cu greu te poți gândi la un ciclist din ultimele două decenii a cărui dispariție subită este atât de învăluită în mister. Grație personalității sale charismatice și stilului neortodox, Marco Pantani a avut legiuni întregi de fani, printre care m-am numărat și eu. În plutonul compact de combinezoane multicolore puteai să recunoști imediat un rutier ras în cap, care purta cercei și bandană în locul căștii care pe atunci încă era opțională.

Se întâmpla la finele anilor ’90 și primii ani ai noului mileniu, pe vremea când Eurosport începea să ne aducă Turul Franței zi de zi la TV, cu comentariul englezesc pe care personal îl preferam celui de astăzi în limba română.

Câștigător al Turului Italiei și Turului Franței în același ani (1998), Pantani își are locul în galeria marilor cicliști italieni, lângă Coppi sau Bartali. Însă Death of Marco Pantani nu este atât despre cele mai luminoase momente din viața și cariera „Piratului”, ci despre depresia și dependența sa de cocaină, care l-au condus către supradoza fatală din 2004. În 308 pagini, cartea pune în discuție toate teoriile despre moartea lui Marco Pantani, împreună cu mărturii ale apropiaților săi și doctorilor care l-au tratat, aducând concluzii îndrăznețe.


Eddy Merckx Half Man Half BikeMerckx: Half Man, Half Bike (39,99 lei)

– de William Fotheringham (apărută în 2013)

Ai putea crede că nu mai sunt multe de spus despre Eddy Merckx, un ciclist retras din activitate deja de peste trei decenii. Însă autorul britanic William Fotheringham ține să te contrazică prin această biografie a celui supranumit „Canibalul”.

Cartea scrisă de editorialistul sportiv la The Guardian și-a propus să dea răspunsuri la întrebările „Cum?” și „De ce?” privitoare la evoluția belgianului Eddy Merckx de la un adolescent emotiv la rutierul perfect care își domina zdrobitor adversarii, până la jumătatea anilor ’70.

Merckx: Half Man, Half Bike este plină de povești cu rivalități între monștri sacri ai ciclismului și despre cățărări mitice în marile tururi sau în competiții azi defuncte. Merckx a bifat nu mai puțin de 525 de victorii în curse oficiale, dar până și unele dintre înfrângerile sale sunt de legendă.

Este epopeea celui care a ridicat atât de mult ștacheta acestui sport încât nici el însuși nu a mai reușit să o atingă, astfel că a decis să se retragă la vârsta (35 de ani) la care încă mai putea face performanță în plutonul profesionist.


 Cycle of Lies - The Fall of Lance Armstrong by Juliet MacurCycle of Lies (65,99 lei)

– de Juliet Macur (publicată în 2014)

După ce a câștigat Turul Franței de 7 ori consecutiv pe șosea, apoi s-a confesat la Oprah că de fapt era dopat atunci când a obținut cele mai mari performanțe ale carierei, Lance Armstrong a devenit un personaj care astăzi nu mai lasă indiferent pe niciun pasionat al ciclismului.

Timp de mai bine de un deceniu, succesele din șaua bicicletei au fost exploatate de mașinăria sa personală de marketing care a reușit să atragă fani către ciclism și chiar să inspire oameni să depășească probleme de sănătate și să lupte în viață.

Pentru jurnalista Juliet Macur de la New York Times, faptul că Lance Armstrong a fost deposedat de mare parte a palmaresului și că a intrat în vizorul autorităților federale din SUA nu este de ajuns. Dimpotrivă, ea a considerat că mărturisirea lui are prea multe lacune.

Cycle of Lies expune și alte schelete din dulapul lui Lance Armstrong, care își expune punctul de vedere, anume că nu există personaje pozitive într-un sport precum ciclismul, în care dopajul este un fenomen atât de răspândit între cei care vizează locul din vârful clasamentului.


The Climb - Chris FroomeThe Climb (37,99 lei)

– de Chris Froome (publicată în 2014)

Câștigătorul ediției jubiliare cu numărul 100 a Turului Franței (2013) este autorul acestei cărți care aduce lumină asupra luptei acerbe între colegi în cadrul unei echipe de top cum este Team Sky. După ce cu un an înainte îndeplinise rolul de servant de lux al lui Bradley Wiggins, Chris Froome a devenit al doilea câștigător britanic al Marii Bucle.

Autobiografia dezvăluie episoade nebănuite din copilăria sa petrecută în țara natală – Kenya – precum faptul că avea doi pitoni ca animale de companie. Însă principalul punct de interes al cărții orbitează în jurul relației dintre Wiggins și Froome, doi rutieri la fel de introvertiți și cu ambiții mari, care au intrat pe o traiectorie de coliziune pentru locul de lider al echipei.

The Climb vobește despre momente din istoria recentă a ciclismului despre psihologia acestei discipline pe care deși îl considerăm un sport de echipă este în realitate foarte individualist.



OKIAN.ro

Alte articole pe aceeași temă :
Biblioteca biciclistului: „It’s all about the bike”
(10.10.2013)

De când m-am apucat de masterat am început să rememorez amintiri din studenție. Având în vedere că între studiile universitare și cele de master a fost un hiatus de 8 ani, a trebuit să șterg praful de pe unele dintre aceste amintiri din prima tinerețe. Pentru că este perioada din an în care se desfășoară Turul Franței, o întâmplare din facultate despre care vreau să povestesc acum ca să nu o uit se leagă de examenul meu de la Relații Publice la materia numită Teoria Generală a Dreptului (TGD).

Să tot fie vreo 14 ani de când profesorul de drept Valerică Dabu ne-a convocat la examenul din TGD, pe noi cei de la învățământul deschis la distanță, înghesuind vreo 50 de studenți într-o săliță din sediul SNSPA de pe strada Povernei din București. Pe rând, fiecare student ajungea în fața profesorului care îi adresa una sau două întrebări din cursul pe care îl primisem pe dischetă.

Fără a fi mers măcar o dată la orele de curs, dar frunzărind de câteva ori materia, eram mulțumit că nu dau un test grilă așa cum au fost cam trei sferturi din examenele din studenția mea la SNSPA. Abundența testelor grilă o consider și acum o rușine pentru o facultate de comunicare ce ar fi trebuit să insiste pe dezvoltatea abilităților de exprimare scrisă și vorbită ale studenților. Față în față cu proful la un examen oral mă simțeam ca fotbalistul care ajunge în poziție de unu la unu cu portarul.

Însă dintr-o singură întrebare, prof. Valerică Dabu și-a dat seama că citeam presa sportivă mai abitir decât îi citisem cursul. M-a întrebat simplu: „Există în România dreptul la muncă?”, la care eu i-am replicat sigur pe mine că da, există dreptul la muncă. Că abia ce citisem și decupasem din ziar acest articol despre ciclism în care se vorbea despre dreptul la muncă invocat de echipa belgiană TVM Farm-Frites pentru a participa la Turul Franței 2000, ediție încheiată cu victoria lui Lance Armstrong.

articol ziar Turul Frantei

Prof. Valerică Dabu mi-a replicat pe bună dreptate că în România de după 1989 nu mai există dreptul la muncă, asta însemnând că statul nu are obligația de a-i asigura fiecărui cetățean un loc de muncă. „De asta voi, tinerii, ați făcut Revoluția”, mi-a spus el cu ușoară nostalgie comunistă.

I-am relatat contrariat speța din articolul citit, aducându-i ca argument faptul că am reținut textual expresia „va invoca dreptul la muncă”, la care proful de drept mi-a explicat cu răbdare că este vorba doar despre folosirea improprie a acestei sintagme de către autorul articolului. Mi-a dat totuși nota 7, cu care am fost chiar mulțumit, având în vedere lipsa mea de apetență pentru teoria dreptului.

Ulterior am avut ocazia să lucrez în presa sportivă din România, unde m-am convins de nivelul de cultură generală al ziariștilor și nu doar al celor de fotbal pe care îi disprețuiam.

Its All About the BikeCu toate că de la o vreme am început să citesc aproape numai romane istorice, am pus ochii pe o carte menită parcă să alunge plictiseala din zilele când fie lucrez ca negrul pe plantație, fie sunt prea răcit ca să mai ies cu bicicleta. Cartea se cheamă „It’s All About the Bike” (aluzie străvezie la titlul volumului de memorii al lui Lance Armstrong – „It’s Not About the Bike” – de pe timpurile când texanul încă era un personaj frecventabil) și este scrisă de un anume autor britanic Robert Penn.

Dar nu neapărat titlul m-a atras la această carte, cât mai ales subtitlul ei, care s-ar traduce „Căutarea fericirii pe două roți”, și fotografia de copertă cu două mâini în mănuși care țin un ghidon pe fondul unui drum pitoresc.

Pe un drum întins, fără trafic, unde ești singur cu natura pe care nu o stânjenești cu nimic înaintând pe bicicletă prin forța picioarelor și ocazional a brațelor. Un drum precum acelea pe care le caut – și de cele mai multe ori le găsesc – în turele cicloturistice pe care le parcurg an de an în câteva dintre cele mai dragi colțuri ale României.

Și totuși, nu este de ajuns un titlu inspirat și o copertă frumoasă ca să mă determine să dau bani pe încă o carte, în condițiile în care deja am acasă duzini de cărți bune pe care îmi doresc să le citesc în viitorul apropiat. Am aflat însă despre „It’s All About the Bike” că este cu mult mai mult decât un titlu și o copertă. Cartea este un fel de jurnal al asamblării de către Robert Penn a unei biciclete cu personalitate, o bicicletă care să-i reflecte aspirațiile de ciclist. Fără însă a fi un simplu ghid/manual de construcție DIY și întreținere a bicicletei, cartea dedică fiecărei componente, de la roți până la șa, câte un capitol pe parcursul celor peste 200 de pagini asezonate cu poveștile unui autor care și-a făcut un nume în presa din Marea Britanie ca editorialist specializat în cicloturism.

„It’s All About the Bike” este doar în limba engleză a ediției originale, nefiind deocamdată tradusă în română și poate că este mai bine așa decât să fie știrbită de vreun traducător stângaci care vede biciclete doar la televizor (ca și comentatorii de Turul Franței de la Eurosport România). Este însă disponibilă în România prin librăria online Okian, la un preț absolut rezonabil pentru o carte străină, bașca relativ recent apărută (2011). Sper ca Moșul să-mi citească aceste rânduri pe blog, ca să știe ce să-mi pună sub brad de Crăciun. Și nu m-ar deranja nici să mi-o aducă de ziua mea onomastică! 🙂

OKIAN.ro