Tag Archive: marketing


poker keyboardUna dintre modalitățile cel mai la îndemână tânărului român care termină o facultate de tip „fabrică de șomeri” și nu știe ce să facă în continuare este să deschidă o firmă proprie de cercetare online în marketing. Și să ofere companiilor doritoare cele mai mici prețuri de pe piață pentru sondaje virtuale făcute pe eșantioane de public alcătuite greșit, cu întrebări formulate neprofesionist și adresate unor respondenți prost remunerați sau ademeniți cu premii inexistente, iar rezultatele interpretate de un operator fără nicio competență în domeniu.

Practic, cu un minim bagaj de cunoștințe dobândit în urma frecventării din an în Paști a seminarului de sociologie, poți deschide o afacere de succes în sprijinul așa-numitor „clienți corporate”, adică persoane juridice conduse de persoane fizice (firme) chiar mai puțin pregătite decât time. Și totul pe spinarea multor indivizi (aproape) fără nicio pregătire, dar cu acces la Internet. Pe scurt, un model de business de mare succes în România, căci se vede limpede cum arată piața de servicii de marketing, advertising, recrutare, etc. și ce rezultate au firmele care furnizează aceste servicii.

Să zicem că ești o firmă care se gândește ce fel de produs nou și-ar dori să cumpere consumatorii sau dacă produsul pe care vrea să-l importe va fi bine primit pe piața românească, din punctul de vedere al vânzărilor. Atunci, apelezi cu toată încrederea la furnizorul de cercetări de marketing care îți oferă cel mai mic preț. Iar el îți va evalua produsul chestionându-i online pe repondenții pe care îi are în baza de date și pe care îi plătește cu mărunțiș sau le promite premii mai substanțiale prin tombolă.

Așadar, este mare bătaie între aceste firme de cercetare de marketing să aibă propria bază de date cu subiecți dintr-un spectru cât mai larg de categorii sociale și niveluri de venit. Desigur, tot vor ajunge să întrebe casnice și asistați social despre preferințele lor în materie de produse premium/luxury, dar acesta este specificul și farmecul cercetării în România.

Poți trăi și tu o astfel de experiență dacă te înscrii chiar acum în Panelul Online al Mednet Marketing Research Center. Atenție! Cei care se înscriu în această bază de date pot câștiga prin tombolă un aparat foto digital Fujifilm sau unul dintre cele 10 USB-uri Flash Driver de 4 Gb. Mai multe detalii despre campanie pe pagina de Facebook a centrului MEDNET. 😉

muraturi traditionalePe vremea comunismului, când apetitul de consum al românilor nu era satisfăcut de cantitatea și mai ales calitatea produselor românești, cu toții tânjeam după lucrurile străine, fie ele și est-europene sau asiatice, idealizându-le prin simplul fapt că veneau din țări unde noi nu puteam decât spera să ajungem. Fetișul suprem era însă reprezentat de produsele din Europa de Vest, ba chiar și imitații ale acestora venite din Turcia. Iar după Revoluția din 1989 le-am consumat cu nesaț discreditându-le pe cele neaoșe și continuăm să o facem, până când abia dacă mai există produse românești pe piață.

În sensul strict al cuvântului, un produs românesc este unul care a ieșit pe porțile unei fabrici din țară și contribuie la PIB-ul României prin locurile de muncă pe care le creează și prin plusvaloarea adusă. Dar oare este românesc un produs nemțesc și care comunică pe piață prin valori nemțești?

Și ce mai înseamnă „brand românesc” în peisajul economic actual? Din punctul meu de vedere, un brand românesc veritabil nu este musai să fie legat de produsele tradiționale, pentru că nici românul obișnuit nu este cel mai tradiționalist dintre europeni. În orice caz, ar fi contraproductiv să asociem tot ce este românesc cu înapoierea tehnologică. Și nu consider obligatoriu ca un brand românesc să fie în proprietatea unui român sau a unei companii autohtone, pentru că finanțele sunt doar finanțe.

După mine, un brand românesc ar trebui să fie asociat cu produse create în România în proporție de cel puțin 75% – deci nu doar asamblate sau ambalate la noi – și să fie comercializat măcar pe piața locală sub un nume românesc, nu deghizat sub un nume străin (ex: berea Bürger, vopseaua Danke).

Cămara Țărănească de la Coliba Haiducilor (Poiana Brașov)

Murături tradiționale în Cămara Țărănească de la restaurantul „Coliba Haiducilor” (Poiana Brașov)

Dar mai presus de orice, un brand românesc 100% ar trebui să fie o poveste de succes ori un model antreprenorial specific acestei țări sau măcar să vorbească despre strădania unor oameni de a răzbate în România, pe o piață concurențială.

În urmă cu vreo zece ani, se lansase programul guvernamental «Fabricat în România» prin care se dorea recâștigarea încrederii consumatorilor români în produsele autohtone. Sincer, nu m-a atras deloc în calitate de consumator, pentru că programul avea la bază o filosofie protecționistă înaintea accederii noastre în Uniunea Europeană și o anumită retorică naționalistă. Astăzi mi-ar plăcea să se reediteze cu mai multă înțelepciune o astfel de inițiativă guvernamentală. Însă un eventual program «Fabricat în România» ediția 2.0 nu ar mai trebui să însemne „cumpărați produse românești din patriotism chiar dacă sunt mai slabe calitativ și mai scumpe decât cele de import”.

De foarte multe ori, produselor românești le lipsește imaginea în fața celor străine, altfel nefiind cu nimic mai prejos decât acestea. Și tocmai din acest motiv m-am bucurat să aflu că și anul acesta se desfășoară competiția Cel Mai Promițător Brand Românesc, un proiect inițiat de Seed Consultants, prin intermediul căreia o firmă românească va beneficia de branding sau (după caz) rebranding din partea acestei agenții. Așa cum v-am mai spus, în 2013 participăm și noi la concurs cu afacerea familiei, Delicatese Zimbru, din care îmi doresc din suflet să facem un brand de renume național.


Deja de circa doi ani, eu și părinții mei am demarat o mică afacere de familie, bazată pe producția și comercializare produselor tradiționale românești. Sub denumirea Delicatese Zimbru, am început cu dulcețuri, gemuri, siropuri, dar și țuică, vișinată sau strugurată. Toate din fructe proaspete cultivate pe terenul propriu din satul Zimbru, județul Călărași, localitate situată pe valea Mostiștei, aproape de lunca Dunării. Pământul fertil de aici, foarte bogat în minerale și nutrienți, face inutile îngrășămintele chimice, astfel că noi și mulți dintre vecini continuăm să practicăm agricultura tradițională, ecologică prin excelență. La noi în Zimbru, natura dăruiește omului tot ce are nevoie pentru o viață sănătoasă.

Avem propriile facilități de producție și procesare a fructelor, iar afacerea noastră crește pe măsură ce consumatorii încep să ne cunoască și să aprecieze produsele noastre care nu conțin conservanți. Eu personal cred cu tărie că avem potențialul de a construi în timp un brand național poate chiar la nivelul celebrului magiun de Topoloveni, o veritabilă poveste românească de succes în care s-a investit enorm în marketing. Însă, ca aproape orice întreprindere familială, afacerea noastră este sever subcapitalizată, astfel că deocamdată nu ne permitem să investim în branding profesionist.

Eforturile noastre de promovare a brandului nostru – Delicatese Zimbru – deși poate fundamentate pe idei bune, suferă din pricina lipsei resurselor de a le implementa sau a unui know-how în acest domeniu. Iată de ce salutăm cu căldură noua campanie a agenției Seed Consultants, respectiv ediția a 4-a a concursului Cel Mai Promițător Brand Românesc. Specialiștii de la Seed, care au construit sau reconstruit multe branduri din România (vezi aici doar o mică mostră), ne-ar putea ajuta imens de mult în afacerea noastră start-up, în situația fericită în care am reuși să câștigăm selecția națională pentru a beneficia de un branding profi din partea lor. Să fie într-un ceas bun!

campanie Leofex
Să ne întelegem bine: cine mă judecă după pantofi ar putea spune că sunt cel mai nesofisticat tip din lume. Am în total două perechi de pantofi pentru mers și una pe care o folosesc pe bicicletă. Nici sub tortură nu aș știi să spun pe de rost ce marcă/mărci sunt pantofii pe care îi încalț în fiecare zi. Dacă lumea asta ar fi condusă de oamenii cu cei mai frumoși pantofi, atunci eu aș fi un paria al societății.

Acum că am stabilit cât de ignorant sunt în materie de pantofi, trebuie să vă spun cât de mult mi-a plăcut campania celor de la Leofex.ro. Pe scurt, producătorul de încălțăminte mai sus menționat a lansat colecția de primavăra-vară 2013 și a decis să angajeze în baza unui contract de colaborare 20 de persoane din România pentru a îndeplini rolul de tester pentru pantofii din noua colecție. Cu alte cuvinte, rolul de… cobai. Lăsând gluma la o parte, ca om de comunicare & PR, mă unge pe suflet să văd implementată și la noi o astfel de campanie creativă de promovare a unui produs de larg consum.

Ca orice campanie publicitară, îți vinde o iluzie, dar atunci când îți este vândută într-un asemenea stil ești într-o situație de „win-win”. Mi s-a părut foarte tare faptul că doritorii de a fi testeri trebuie să-și trimită CV-ul pe adresa pe adresa cariere@leofex.ro – lucru care te duce cu gândul că mesajul tău ajunge direct la departamentul de Resurse Umane, în vederea recrutării (iluzia este împlinită!).

Ca în orice job, ai de îndeplinit o sarcină, iar în schimbul muncii primești bani. Astfel, persoanele selectate vor purta o pereche de încălțăminte la alegere, timp de o săptămână, ca apoi să redacteze un “raport de purtabilitate” care să descrie o serie de parametri: aspect, comoditate, etc. După trudă și răsplată, așa încât angajații de probă vor fi remunerați cu suma fixă de 150 lei pentru serviciul prestat. Ca strategie de promovare a produsului, jos pălăria în fața celor de la marketing!

Btw, perioada de înscriere în programul „shoe testing” este 1-31 martie. Fii cobai pentru pantofi! 🙂